ORGANIZATIA PATRONALA A PRODUCATORILOR DE BCA

Să-mi construiesc o casă poate deveni o aventură plină de capcane și complicații în România.

Riscurile vin exact din partea celor care ar trebui să mă ajute și pe care îi plătesc: agentul imobiliar, arhitectul, constructorul și autoritățile. Toți mă taxează și apoi majoritatea prestează  fără chef, profesionalism sau potrivit ideilor proprii. Iată cum pot să evit mare parte din riscuri, de la alegerea terenului la găsirea unui diriginte de șantier.

M-am făcut om mare, am și o prietenă, mâine-poimâine soție, mai vine și un bebe… am nevoie de o casă. Deja visez, deci, cum procedez? Înainte de toate fac inventarul, ca să știu de ce bani dispun. În funcție de asta decid dacă voi cumpăra sau construi locuința. Da, o voi construi! Va fi conformă cu dorințele și nevoile mele, știu ce materiale, rețele și instalații bag în ea, ce finisaje îi fac și poate găsesc și un teren potrivit. Știu c-o să dureze până mă mut, că va fi necesar să stau cu gura pe muncitorii care fac cum îi taie capul, că o să cheltui mai mult decât bugetul alocat inițial. S-ar putea să mă coste mai mult decât dacă aș fi cumpărat-o! Dar va fi ca și primul meu copil. Așa că purced la căutarea terenului.

Altă dandana: să fie aproape de serviciu, de școala copiilor (viitori), de un centru comercial sau într-un loc mai izolat, cu aer curat și verdeață? În orice caz e obligatoriu să am utilitățile aproape, acces facil la locuință și loc de parcare. O să mă consult cu familia, cu amicii care au mai cumpărat teren de casă și cu 2-3 agenți imobiliari. Ei știu și cum va arăta locul peste 15-20 ani, dacă sunt acolo proiecte de dezvoltare.

Între timp caut un arhitect bun, dar nu ieftin. Unul recomandat de lucrările lui, pe care mă duc să le văd pe viu și eventual să discut cu proprietarii.  Abia apoi îi spun ce vreau, ca suprafață și amenajări, în funcție de numărul, vârsta și preocupările locatarilor, inclusiv câinele sau pisica. Încerc să nu mă întind la prea multe camere, c-o să am de furcă cu mentenanța și cu plata utilităților.  Dar nici să am prea puține băi.  Acum trebuie să aleg și materialul de zidărie, arhitectul sigur are o sugestie. Aleg ceva clasic, ceva modern și ”respirabil” sau ceva super-ecologic? O casă de lemn ar fi sănătoasă și sigură la cutremur, dar e pretențioasă cu întreținerea. Trebuie izolate instalațiile și tratată periodic contra focului și cariilor. O să am probleme să reușesc s-o asigur iar viitoarea mea nevastă mi-a zis că nu se simte în siguranță ”într-o cabană” care poate să ardă până-n temelie.

 

 Între arhitectul artist și constructorul pragmatic

 

Optez pentru beton, cred că betonul celular autoclavizat ar fi ok. BCA e cel mai ușor și se prelucrează ușor, e cel mai rezistent la incendii și sigur la cutremure, excelent termoizolant prin structura lui poroasă, e un material ecologic din nisip, var/ciment și apă care nu-și alterează însușirile în timp. O să-i convină și constructorului la care merg cu schița casei, că e un material modern care-i ușurează munca. Cu ce material s-a mai pomenit să faci în trei minute, un metru pătrat de zidărie?  De fapt, o să merg la mai mulți constructori ca să obțin niște cotații și un termen de execuție cât mai ferme. Adică atâtea calupuri de BCA, atâtea cuie, atâtea ore de muncă.

Să nu uit că trebuie să-i împac pe toți specialiștii ăștia așa de diferiți: arhitectul care deseori  se crede artist, expertul în structuri care vede lucrurile inginerește, instalatorul care se mulțumește uneori cu scheme ”copy-paste”, constructorul care o ia razna de la schița inițială. Cu toți trebuie să fim ferm și să nu le permit abateri de la proiect. E important să nu uit că oamenii ăștia mă pot ajuta și sfătui cu obținerea aprobărilor și autorizațiilor de urbanism, de construcție sau de branșare.

Înainte să mă apuc de cumpărat materialele ar fi bine să-i cer arhitectului un model 3d prin care să mă pot plimba virtual în viitoarea casă. După ce rectific ce nu mi se pare ok și proiectul e gata îi cer să estimeze cât mai detaliat de ce categorii și cantități de materiale am nevoie. Apoi compar cu cotațiile constructorilor, pe care i-am consultat anterior. O dată ce proiectul e detaliat pe plan, achiziții și costuri și am autorizația de construire, selectez un constructor, după ce mă informez ca și la arhitect: ce-a realizat și dacă beneficiarii sunt mulțumiți. Îi cer un deviz amănunțit și planul de execuție, fără de care nu-l tocmesc. Dacă are referințe bune și batem palma la preț și garanții de execuție, facem contractul la un avocat. În contract o să prevăd și penalități dacă nu respectă termenele sau nu lasă șantierul curat. Ca să fiu sigur că-l pot penaliza la o adică voi plăti o tranșă din contract la prdarea la cheie a locuinței. După ce semnăm, merg cu el la o bere și el poate merge cu mine prin depozite, să mă sfătuiască la materiale conforme cu calitatea și cantitatea cerute de proiect. În niciun caz nu-l las pe el să achiziționeze materialele.

Dirigintele de șantier, ultimul pas

 

Ultimul pas ar fi să caut un diriginte de șantier, care să mă ajute cel puțin cu următoarele:

  • Întocmirea carții construcției cu toate documentele pe care le conține
  • Verificarea corectitudinii execuției și a respectării proiectului de execuție
  • Verificarea calității materialelor folosite
  • Verificarea măsurătorilor pe care le face constructorul
  • Verificarea finalizării fazelor de execuție
  • Depunerea tuturor documentelor necesare la inspectoratul de stat în construcții

 

Vezi toate noutatile aici!
Summary